CAMEX

UTILE
 HOTELURI
  LIVRARI LA DOMICILIU
 TAXI
 MEDICAL
 FARMACII
 BEAUTY SALONS
TOT O DATA - ghid cultural informativ al orasului Iasi
IN IASI

 

IN IASI
 CINEMA
 TEATRU
 OPERA
 FILARMONICA
 EXPO
 EVENIMENT
 CENTRE CULTURALE
 CONCERT
 
 RESTAURANT
 BAR
 CLUB
 PIZZERII
POVESTILE BUFETULUI DE CARTIER

Noi vorbim, noi auzim

Sezonul estival nu inseamna doar litoral si veselii pe plaja, asa cum ati putea crede privind in fiecare vara la televizor; alungati din orase de zilele toride, mii de
turisti iau anual cu asalt muntele, pentru a se bucura in pace de racoare, de aer curat cu miros de brad, jderi sau dihori si, nu in ultimul rind, de ecouri - adevarate si importante avutii nationale!
Deoarece exista nenumarate tari care, in afara de sesuri, nu poseda alte forme de relief - asadar, nici ecouri - tot mai multi turisti straini se inghesuie in Romania, pentru a beneficia de serviciile prestate de aceste minuni ale naturii. Iata de ce,
cu putin timp in urma, o echipa de specialisti guvernamentali a efectuat un studiu amplu si exhaustiv, menit a stabili care dintre ecourile patriei merita sa fie incluse in circuitul turistic al verii viitoare. Citeva dintre concluziile specialistilor, in cele ce urmeaza:

Ecourile din Potinga si Vladesti, doua comune montane invecinate, dar despartite de o vale larga si plina de balarii, au reprezentat pina nu demult o curiozitate: nici un om de stiinta nu si-a putut explica de ce ambele ecouri raspundeau cu totul
altceva decit strigau turistii aflati pe oricare dintre cele doua piscuri. Mai exact, strigai "Heeei!" si se auzea "Iu-huu!", strigai "Vasileee!" si se auzea, dupa citeva clipe, "Costicaaa!" sau, mai rau, daca injurai "Du-te-n ma-ta!", imediat venea
raspunsul "Ba du-te tu, bouleee!". Specialistii din minister au pus cap la cap toate elementele si au realizat ca nu exista, de fapt, nici un ecou, toti cei care strigau auzind, de fapt, racnetele celor aflati pe piscul opus.
* * *
In scopul atragerii de turisti straini, Ministerul Turismului din Romania va importa si aclimatiza in tara noastra ecouri din Franta, Germania, Statele Unite si Suedia, care sa poata raspunde in limbi de circulatie internationala. Decizia a fost luata dupa ce ecourile romanesti trimise la specializare in strainatate au ramas acolo, muncind la negru si pretindu-se sa raspunda pentru citiva euro sau dolari tuturor porcariilor!
* * *
Prin ordonanta guvernamentala, mai multe milioane de dolari au fost alocate de la buget pentru restaurarea unor vechi ecouri de patrimoniu, pe moment scoase din uz. Printre acestea se numara ecoul din Rastoaca, tocit de intemperii, care
raspunde cind si cum are chef, ecoul din Patirlagele, care raspunde in doi peri, cel din Stupinoasa, care si-a pierdut simtul de raspundere din cauza buruienilor, ecoul din Stina-Lupului, care raspunde obraznic, ecoul din Tolomaci, care raspunde neintrebat, ecoul din Brustureni, pe jumatate surd, caruia trebuie sa-i strigi de citeva ori pina sa te auda si sa-ti raspunda, cel din Carcalaci, care e ririit si raspunde de parca ar avea prune in gura, precum si ecoul din Jegalia, care se imbata zilnic si raspunde porcos.
* * *
O solutie pentru atragerea de capital strain in Romania a fost gasita tot de specialistii ministerului, care considera necesara construirea linga fiecare ecou a cit mai multor instalatii tip "Fintina dorintelor", in care vizitatorii sa arunce cite un
ban dupa ce si-au pus o dorinta, apoi au strigat, iar ecoul le-a raspuns. Linga fiecare fintina a dorintelor se va afla cite un tabel scris in mai multe limbi, cuprinzind tarifele percepute in functie de dorinte: arzatoare, medii, dorinte de moment, pofte simple etc. In zona vor patrula echipe de gardieni publici, pentru ca nu cumva aurolacii sa pescuiasca monedele din fintini.

MARKMEDIA

OAMENI SI COMPANII

RADIO HIT